Nutriționist Diana Văsăliuț explica importanța alimentației echilibrate în gestionarea bolilor cronice

Nutriționist Diana Văsăliuț este nutriționist-dietetician autorizat de către Colegiul Dieteticienilor din România, membru al Asociației Dieteticienilor din România (ADR). Absolventă a programelor de licență și masterat ale secției de Nutriție și Dietetică din cadrul Universității de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Diana s-a evidențiat ca șefa de promoție a anului 2019. 

Implicată activ în diverse activități de voluntariat precum:

• Organizarea conferințelor și congreselor de nutriție din cadrul facultății,
• Ajutor de dietetician într-o tabără de vară pentru copii și adolescenți cu diabet zaharat tip 1,
• Co-coordonator al unei campanii de nutriție organizată pentru studenți și publicul larg,
• Campania de conștientizare a diabetului zaharat tip 1 din cadrul organizației studențești din care a făcut parte.

Fiind atrasă de dietetica clinică, în prezent este dietetician colaborator la clinica Synobis Medical din Cluj-Napoca, primul centru de nutriție și management integrat al obezității acreditat EASO din Transilvania. Lucrează cu pacienți cu diabet zaharat tip 1 sau tip 2, dar și cu pacienți cu afecțiuni hepatice, metabolice (dislipidemii, suprapondere, hiperuricemie) sau persoane sănătoase care doresc să-și optimizeze stilul de viață.

Nutriționist Diana Văsăliuț a ales să ne dea un interviu despre importanța alimentanției și echilibrului alimentar în gestionarea unor boli frecvent-întâlnite în România, dar puțin înțelese de către pacienți.

Care a fost motivația dumneavoastră principală pentru a deveni nutritionist?

Motivația mea principală pentru a deveni dietetician își are rădăcinile într-o experiență personală care m-a marcat profund. Fiind diagnosticată cu diabet zaharat tip 1 în adolescență, am înțeles de timpuriu impactul nutriției asupra stării de sănătate și a gestionării acestei afecțiuni. Iar, dorința de a ajuta și alte persoane să aibă o calitate a vieții cât mai bună și să aibă un stil de viață echilibrat m-a făcut să aleg această profesie.

Cred cu tărie că o alimentație echilibrată este cheia unui stil de viață sănătos și longeviv care să fie în beneficiul tuturora, fie că vorbim de persoane cu anumite afecțiuni medicale sau nu.

Ce v-a atras cel mai mult la lucrul cu pacienți cu diabet și alte afecțiuni autoimune?

Trăind aceeași experiență ca și alți pacienți cu diabet, înțeleg mult mai bine nevoile și trăirile acestora când vine vorba de viața de zi cu zi cu diabet. Astfel, am considerat că pot să vin în ajutorul lor în ceea ce privește partea de alimentație dintr-o perspectivă dublă și mult mai empatică.

Faptul că trăiesc și experimentez zilnic ceea ce înseamnă să trăiești cu o boală autoimună, așa cum este tipul 1, mă ajută foarte mult în practica mea clinică să am insight-uri pe care nu ai cum să le înveți din ghiduri sau cărți de specialitate și doresc foarte mult ca persoanele cu care colaborez să aibă parte de abordarea nutrițională cea mai potrivită pentru nevoile și obiectivul lor.

Nutriționist Diana Văsăliuț, cum abordați educația nutrițională pentru copii și adolescenți?

Este foarte important pentru copii și adolescenții să aibă o baza solidă în ceea ce privește o nutriție echilibrată. Înțelegerea cât mai devreme importanța acesteia pentru o viață și o dezvoltare cât mai sănătoasă și armonioasă, este crucială. Astfel că, prin intermediul workshop-urilor de nutriție pe care le-am susținut de-a lungul timpului, atât online, cât și în cadrul a diferitelor tabere de vară, am văzut împreună ce presupune o alimentație diversificată, importanța fiecărei grupe alimentare, dar și cum arată o farfurie sănătoasă care să ne ofere toți nutrienții de care corpul nostru are nevoie să funcționeze optim.

Am încercat ca informațiile oferite să fie livrate într-un mod cât mai prietenos și ușor de înțeles, apelând la diferite joculețe care să-i implice în mod activ, să le stârnească curiozitatea și să fie cât mai receptivi. Toate acestea au fost adaptate în funcție de vârsta acestora, eu lucrând cel mai mult cu elevi cu vârstă între 9-14 ani.

Spre surprinderea mea, deja mulți dintre ei cunoșteau conceptul de nutriție sau stil de viață sănătos, astfel activitățile au decurs într-un mod plăcut și eficient.

Citește și despre importanța mersului la dermatolog!

Cum adaptați planurile nutriționale pentru pacienții cu afecțiuni renale sau hepatice?

Abordarea mea presupune educația nutrițională, mai degrabă decât oferirea unei foi cu un plan alimentar și atât, indiferent de afecțiunile medicale cu care vin pacienții mei.

Consider că este foarte important ca fiecare pacient să învețe ce înseamnă o alimentație sănătoasă, cât mai firească, conform nevoilor individuale și care să vină în ajutorul lor pentru a putea gestiona cât mai bine afecțiunea cu care se confruntă. Desigur că lucrăm și pe partea de cum ar trebui să arate mesele zilnice, ce trebuie să conțină farfuria lor, adaptată contextului personal.

De exemplu, în cazul pacienților cu afecțiuni hepatice, scopul intervenției nutriționale este menajarea și refacerea funcției hepatice, punând accent pe reducerea grăsimilor din alimentație, menținerea unei greutăți corporale optime și promovarea unui consum optim de fibre alimentare.

Acestea vin în special din legume, zarzavaturi și fructe, dar și cerealiere integrale. Iar, desigur, în funcție de background-ul pacientului, dacă mai există sau nu și alte afecțiuni, vin cu recomandări cât mai individualizate care să asigure nevoile și obiectivul persoanei.

La fel și în cazul persoanelor cu afecțiuni renale, am o abordare cât mai personalizată în funcție de pacientul din fața mea, așadar recomandările sunt adaptate în acest sens. Le ofer disponibilitatea mea pe tot parcursul colaborării noastre, astfel încât dacă simt nevoie de ghidaj sau suport în plus până la ședința de monitorizare, eu sunt aici pentru ei, chiar și cu sugestii de rețete sau să găsim soluții pentru a adapta rețetele mai tradiționale care sunt de regulă cu un conținut mare de grăsimi.

Vedeți ce analize anuale trebuie să faceți în funcție de vârsta pe care o aveți citit acest articol de pe Clinicile.ro!

Care sunt cele mai mari provocări pe care le întâlniți când lucrați cu pacienți cu dislipidemii?

Fiecare pacient reprezintă o provocare, indiferent de afecțiunea cu care se confruntă. Uneori, pacienții pot avea dificultăți în a urma recomandările dietetice și a înțelege că schimbarea obiceiurilor este un proces, nu ceva ce se întâmplă peste noapte.

Este nevoie de timp și răbdare pentru a înțelege de ce este important să facă anumite schimbări în alimentație. Gestionarea dislipidemiilor nu se rezumă doar la alimentație, ci implică și alți factori, precum exercițiul fizic, managementul stresului dar și o rutină sănătoasă a somnului. Așadar, contează și motivul, dorința pacientului de a face o schimbare în stilul său de viață, uneori nu sunt pregătiți sau nu prioritizează prea tare în acel moment acest proces și atunci complianța pacientului poate fi scăzută.

Ce recomandări aveți pentru persoanele care doresc să-și optimizeze stilul de viață?

În primul rând să aibă o alimentație echilibrată, diversificată care să conțină toate grupele alimentare, alimente cât mai aproape de starea lor naturală, integrale și minim procesate. În special să consume cât mai multe legume, zarzavaturi și fructe proaspete, de preferat de sezon. Toate sunt necesare pentru a-și asigura minerale, vitamine, antioxidanții și fibrele necesare pentru o bună funcționare a corpului.

Să aleagă proteine de calitate superioară, de preferat carnea albă, de pui, curcan, pește, ouă și lactate cu procent redus de grăsimi. Mai mult, cerealele integrale sunt o opțiune foarte bună pentru a simți o sațietate de lungă durată și un tranzit intestinal optim.

Să opteze pentru grăsimi sănătoase din ulei de măsline extravirgin, avocado, nuci și semințe sau pește gras cum este somonul pentru aportul de acizi omega 3. Acizii grași sunt benefici atât pentru sănătatea cardiovasculară, dar și pentru funcțiile cognitive, în special pentru a avea o memorie cât mai bună și un sistem imunitar puternic.

Este foarte important ca ceea ce punem în farfurie să ne hrănească cu adevărat corpul și să ne susțină toate activitățile pe care le avem planificate de-a lungul zilei și implicit, să ne asigure o stare de sănătate și de bine cât mai favorabilă. De asemenea, este important să ne mișcăm, să fim cât mai activi, să ne hidratăm bine și să avem o rutină sănătoasă de somn, adică să avem un somn calitativ, odihnitor cu un minim de 7-8 ore de somn pe noapte.

Somnul are un impact foarte mare asupra apetitului nostru, asupra digestiei, dar și a felului în care ne simțim. Un somn de proastă calitate poate să ne dea foarte tare peste cap, de la ce alegem să punem în farfurie, la cum ne gestionăm emoțiile și poftele, astfel poate să ne afecteze în mod negativ calitatea vieții. Fiecare trebuie să-și asculte corpul, el știe să ne spună când are nevoie de mâncare, când îi este sete sau când are nevoie de odihnă. Desigur, toate acestea trebuie să se alinieze cu nevoile fiecărei persoane, one size does not fit all.

Ce părere aveți despre microflora intestinală și influența sa asupra diabetul de tip 1?

Microflora intestinală joacă un rol esențial în menținerea sănătății generale și are influențe semnificative asupra bolilor autoimune, inclusiv diabetul zaharat de tip 1.

Studiile recente sugerează că dezechilibrele în compoziția microbiomului intestinal pot contribui la dezvoltarea și progresia diabetului de tip 1 prin modularea răspunsului imun. Mai mult de 70% din celulele sistemului imunitar se află la nivelul florei bacteriene intestinale. Microbiota persoanelor cu diabet zaharat de tip 1 este una specifică. Are o diversitate scăzută și săracă în bifidobacterii care joacă un rol crucial în auto-toleranță, adică capacitatea sistemului imunitar de a tolera propriile celule.

În bolile autoimune, răspunsul imun este unul eronat, precum în cazul diabetului de tip 1, unde sunt atacate celulele beta pancreatice producătoare de insulină. O floră bacteriană sănătoasă poate ajuta la întărirea barierei intestinale, reducând inflamația și prevenind atacurile autoimune asupra acestor celule. De asemenea, prin modificările alimentare putem interveni direct asupra bacteriilor benefice și astfel susține un microbiom echilibrat, stimulând speciile de bacterii care influențează în mod pozitiv gestionarea valorilor glicemice și obținerea unei hemoglobine glicozilate în parametri optimi.

Nutriționist Diana Văsăliuț, ce măsuri considerați esențiale pentru menținerea unei microflore intestinale sănătoase?

Menținerea unei microflore intestinale sănătoase este esențială pentru bunăstarea generală.

În primul rând, este important să consumăm o dietă bogată în fibre. Aceasta include consumul regulat de fructe, legume cât mai variate, cereale integrale și leguminoase, care furnizează prebioticele necesare pentru hrănirea bacteriilor benefice.

Probioticele, găsite în alimentele fermentate precum chefirul, iaurtul, kimchi și murăturile în saramură, ajută la diversitatea bacteriană. Murăturile în oțet nu conțin aceste probiotice, așadar atenție la acest aspect. De asemenea, limitarea consumului de zaharuri rafinate și grăsimi nesănătoase este importantă, deoarece aceste alimente pot favoriza proliferarea bacteriilor dăunătoare. Hidratarea adecvată, gestionarea stresului și evitarea utilizării excesive de antibiotice sunt, la rândul lor, măsuri esențiale pentru menținerea unei flore intestinale echilibrate.

Care sunt principalele diferențe în abordarea nutrițională a diabetului de tip 1 față de diabetul de tip 2?

Este foarte important să înțelegem diferența dintre cele două tipuri diabet. Deși se manifestă la fel și prezintă aceeași simptomatologie, diabetul de tip 1 este o boală autoimună. Se caracterizează prin incapacitatea organismului de a produce insulina, hormonul care menține nivelul glucozei în limite normale.

Așadar, alegerile alimentare nu stau la baza apariției acestui diagnostic.

În schimb, diabetul zaharat de tip 2 este o tulburare complexă metabolică care se asociază cu excesul de țesut adipos din organism, în special în zona abdominală. O dietă bogată în zaharuri este adesea o dietă bogată în calorii, iar excesul caloric duce la creștere în greutate, implicit la rezistența la insulină, mecanismul care stă la baza acestui tip de diabet.

În linii mari, în cazul tipului 1, o abordare cheie este cunoașterea surselor de carbohidrați și numărarea acestora pentru a ajusta corect doza de insulină rapidă. Persoanele cu diabet de tip 1 trebuie să știe exact câți carbohidrați consumă la fiecare masa pentru a putea ajusta corespunzător doza de insulină și a evita fluctuațiile glicemice mari. Iar în cazul diabetului de tip 2, obținerea unei greutăți sănătoase este adesea obiectivul principal, deoarece poate îmbunătăți sensibilitatea la insulină și astfel ajută la controlul glicemic.

Cu toate acestea, alimentația persoanelor fie cu diabet tip 1 sau tip 2 ar trebui să fie asemenea omului sănătos, adică o alimentație diversificată și echilibrată, bogată în fibre și săracă în alimente ultraprocesate care să vină în ajutorul menținerii unor glicemii în limite optime și combaterea apariției complicațiilor asociate cu un diabet dezechilibrat.

Ce rol joacă educația nutrițională în prevenirea și gestionarea bolilor autoimune?

Educația nutrițională este vitală atât în prevenirea cât și în gestionarea bolilor autoimune. Prin promovarea unor alegeri alimentare sănătoase și a unui stil de viață echilibrat, se poate reduce riscul de dezvoltare a bolilor autoimune sau se poate ameliora simptomatologia persoanelor care se confruntă deja cu aceste afecțiuni. O alimentația sănătoasă, bogată în fibre, antioxidanți și acizi grași omega-3, poate reduce inflamația cronică, care este un factor de risc pentru dezvoltarea autoimunelor.

O floră bacteriană intestinală echilibrată joacă un rol crucial în reglarea sistemului imunitar, dezechilibrele de la nivelul acesteia fiind asociate cu o incidență crescută a apariției acestui tip de afecțiuni. Așadar, prin alimentație se poate modula flora intestinală, astfel încât să susțină populațiile bacteriene benefice, implicit modul în care funcționează sistemul imunitar, reducerea inflamației, felul în care se asimilează nutrienții, precum probioticele, vitamina D sau zincul, nutrienți cu efect pozitiv asupra imunității.

Cu cât suntem mai educați în ceea ce privește modul în care ne hrănim și ceea ce punem în farfurie, cu atât putem avea o calitate a vieții cât mai bună, chiar și în contextul unui diagnostic de boală autoimună.

Cum vedeți evoluția domeniului nutriției în următorii 5-10 ani, mai ales în contextul noilor cercetări despre microflora intestinală?

Sunt de părere că în următorii 5-10 ani, domeniul nutriției va fi profund influențat de noile cercetări asupra microflorei intestinale.

Ne vom îndrepta spre nutriția de precizie. Deja știm clar că flora bacteriană intestinală răspunde la modificările alimentare. În funcție de rezultatul testului de microbiom, știm exact ce să-i indicam pacientului să mănânce pentru a crește lanțurile bacteriene de interes, respectiv, pentru a scădea lanțurile patogene sau chiar ce suplimentare dietetice să implementăm acolo unde este cazul.

De asemenea, educația și consilierea nutrițională va integra din ce în mai mult cunoștințele avansate despre microbiom, promovând o abordare holistică a sănătății și stării de bine generale a omului. Pot spune că toate aceste date vor transforma radical practica nutrițională, aducând beneficii semnificative pentru sănătatea populației.

Nutriționist Diana Văsăliuț, ce sfaturi aveți pentru tinerii care își doresc o carieră în nutriție și dietetică?

Să fie pasionați, răbdători și ambițioși, să-și croiască propriul drum în acest domeniu. Să investească continuu în educarea lor profesională, fiindcă să obții diploma de licență, respectiv cea de masterat, nu este suficient.

Este important să se specializeze pe o anumită nișă, de exemplu nutriție sportivă, nutriție pediatrică sau nutriția în bolile gastrointestinale. Într-un cuvânt, să citească mereu literatura de specialitate și să participe la cât mai multe manifestări științifice acreditate în domeniul nutriției și dieteticii.