Tensiune diastolica mare
Tensiunea arterială reprezintă forța exercitată de sângele asupra pereților arteriali în timpul circulației.
Cuprins
- Tensiune diastolica mare
- Ce este tensiunea diastolica?
- Ce este tensiunea sistolică?
- Care este diferența între tensiunea diastolica mare și tensiunea diastolica crescuta?
- Tensiunea diastolica mare
- Tensiunea sistolică crescută
- Ce aduce o tensiune diastolica mare?
- Simptome ale unei tensiuni diastolice mari
- La ce medic trebuie să mergeți?
- Medicamente des prescrise pentru tensiunea diastolică mare
- Ce puteți face dacă știți că aveți tensiunea diastolică mare
- 1. Consultați-vă cu medicul dumneavoastră
- 2. Adoptați un stil de viață sănătos
- 3. Monitorizați tensiunea arterială acasă
- 4. Reduceți stresul
- 5. Luați medicamentele conform prescripției
- 6. Monitorizați apariția simptomelor
- Cele mai importante lucruri de reținut in cazul in care aveti tensiune diastolica mare
Deși tensiunea sistolică este adesea în centrul atenției, tensiunea diastolică joacă, de asemenea, un rol important pentru sănătatea cardiovasculară.
Când tensiunea diastolică este prea mare, inima trebuie să depună un efort suplimentar pentru a pompa sângele prin artere, crescând riscul de afecțiuni grave precum bolile cardiace, accidentul vascular cerebral sau insuficiența renală.
Scopul acestui ghid este de a oferi o înțelegere aprofundată a tensiunii diastolice mari, cauzele sale, impactul asupra sănătății și modalitățile de gestionare și prevenire. Veți învăța cum să interpretați valorile tensiunii diastolice, factorii de risc asociați și schimbările în stilul de viață recomandate pentru a menține tensiunea sub control.
Ce este tensiunea diastolica?
- Reprezintă presiunea minimă în artere atunci când inima este în faza de relaxare (diastolă) între două bătăi.
- Este presiunea reziduală din artere în timpul umplerii inimii cu sânge.
- Valori normale sunt sub 80 mmHg.
- O tensiune diastolică crescută (peste 90 mmHg) suprasolicită inima și crește riscul de boli cardiovasculare.
Ce este tensiunea sistolică?
- Reprezintă presiunea maximă în artere în timpul contracției inimii (sistolă) pentru a pompa sângele în circulația sistemică.
- Reflectă forța cu care inima împinge sângele în artere.
- Valori normale sunt sub 120 mmHg.
Care este diferența între tensiunea diastolica mare și tensiunea diastolica crescuta?
Tensiunea diastolica mare
- Se referă la valori peste 90 mmHg pentru presiunea arterială diastolică (minimă)
- Indică faptul că inima trebuie să facă un efort mai mare pentru a împinge sângele prin artere, chiar și în timpul relaxării
- Crește riscul de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale și insuficiență cardiacă
- Este adesea asociată cu îmbătrânirea arterelor și factori de risc precum obezitatea, consumul de sodiu, fumatul
Tensiunea sistolică crescută
- Se referă la valori peste 130-140 mmHg pentru presiunea arterială sistolică (maximă)
- Indică faptul că inima trebuie să depună un efort mai mare pentru a pompa sânge în artere în timpul contracției
- Crește încărcarea asupra pereților arteriali și crește riscul de leziuni ale organelor țintă precum inima, creier, rinichi
- Este adesea legată de îngustarea arterelor și factori precum vârsta, dieta, sedentarismul
Ce aduce o tensiune diastolica mare?
Pe termen scurt, o tensiune diastolică crescută (peste 90 mmHg) înseamnă că inima dumneavoastră trebuie să depună un efort suplimentar pentru a pompa sângele prin artere, chiar și în timpul fazei de relaxare dintre bătăi.
Acest lucru crește sarcina de lucru a inimii și poate duce la oboseală, dificultăți de respirație, palpitații și dureri în piept. De asemenea, crește riscul de apariție a edemelor (acumulare de lichid) la nivelul membrelor inferioare. Dacă tensiunea diastolică rămâne necontrolată, poate duce la insuficiență cardiacă sau leziuni ale organelor țintă pe termen scurt.
Pe termen lung, o tensiune diastolică persistentă poate avea consecințe grave asupra sănătății cardiovasculare.
Aceasta accelerează îmbătrânirea și îngroșarea arterelor, crescând riscul de apariție a bolilor cardiace coronariene, accidentelor vasculare cerebrale, insuficienței renale și insuficienței cardiace. De asemenea, crește probabilitatea de apariție a anevrismelor (umflături periculoase ale pereților arteriali) și a leziunilor la nivelul ochilor și creierului. Aceste complicații pot duce la invaliditate sau chiar deces prematur dacă tensiunea diastolică ridicată nu este tratată corespunzător.
Simptome ale unei tensiuni diastolice mari
Țineți cont ca unele simptome pot fi diferite, acestea sunt doar cele de bază, descrise de medicina de specialitate. De asemenea, toate aceste simptome pot însemna și alte afecțiuni, de aceea trebuie să mergeți la un medic pentru a vedea exact problema dumneavoastră de sănătate.
- Dureri în piept (angină pectorală) – Inima trebuie să lucreze mai mult pentru a pompa sângele prin arterele cu presiune crescută, ceea ce poate provoca durere sau disconfort în piept.
- Dificultăți respiratorii – Creșterea presiunii în arterele pulmonare poate determina respirație îngreunată sau wheezing.
- Oboseală și amețeli – Efortul suplimentar al inimii pentru a pompa sânge poate duce la oboseală generală și senzație de amețeală.
- Palpitații – Bătăile neregulate sau rapide ale inimii sunt un răspuns la presiunea crescută în sistemul circulator.
- Edem (umflarea) la nivelul membrelor inferioare – Presiunea crescută poate determina acumularea de lichid în țesuturi, conducând la umflarea picioarelor și a gleznelor.
- Dureri de cap frecvente – Tensiunea arterială mare poate provoca dureri de cap, deoarece crește presiunea asupra vaselor de sânge din creier.
- Sângerări nazale – Hipertensiunea crește riscul de sângerare nazală din cauza fragilității crescute a vaselor de sânge.
La ce medic trebuie să mergeți?
Dacă credeți că aveți probleme cu tensiunea diastolică mare, cel mai indicat este să consultați un medic de familie sau un medic generalist. Aceștia sunt specialiștii care pot face o evaluare inițială și pot recomanda următorii pași.
În funcție de severitatea hipertensiunii diastolice și de eventuali factori de risc asociați, medicul de familie vă poate recomanda:
- Un control mai atent al tensiunii arteriale prin monitorizare regulată la cabinet sau acasă.
- Investigații suplimentare precum analize de sânge, EKG, ecocardiograme etc. pentru a identifica cauze subiacente.
- Schimbări în stilul de viață precum pierderea în greutate, dietă săracă în sodiu, exerciții fizice etc.
- Inițierea unui tratament medicamentos cu medicamente antihipertensive dacă este necesar.
- Trimitere la un medic specialist precum un cardiolog sau un nefrolog, în cazul în care tensiunea diastolică persistă mare sau există complicații asociate.
Un cardiolog este specialistul indicat pentru managementul pe termen lung al hipertensiunii diastolice și evaluarea riscului cardiovascular.
Un nefrolog ar putea fi consultat dacă hipertensiunea este cauzată de o afecțiune renală.
Astfel, medicul de familie reprezintă punctul de plecare în abordarea tensiunii diastolice crescute, putând coordona investigațiile și tratamentul inițial sau trimiterea către alți specialiști în funcție de severitatea cazului.
Medicamente des prescrise pentru tensiunea diastolică mare
Acestă parte a articolului nostru vă introduce în detaliile medicale pe care trebuie să le aflați de la medicul dumneavoastră. Sub nicio formă nu vă sfătuim să începeți tratamentul cu aceste pastile fară rețetă sau îndrumarea unui medic.
- Diuretice: Acestea ajută la eliminarea excesului de sodiu și apă din corp, reducând astfel volumul de sânge și presiunea arterială. Exemple: hidroclorotiazida, indapamida.
- Blocanți ai canalelor de calciu: Acționează prin relaxarea și lărgirea arterelor, permițând sângelui să circule mai ușor. Exemple: amlodipină, nifedipină.
- Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IEC): Blochează formarea unei substanțe care îngustează arterele, lăsându-le să se relaxeze. Exemple: enalapril, lisinopril.
- Blocanți ai receptorilor angiotensinei II (BRA): Au un efect similar IEC, blocând efectul angiotensinei II. Exemple: losartan, valsartan.
- Beta-blocante: Încetinesc ritmul cardiac și reduc forța de pompare a inimii. Exemple: metoprolol, atenolol.
- Alfablocante: Relaxează mușchii netezi din arterele mici, îmbunătățind fluxul sanguin. Exemple: doxazosină, terazosină.
Ce puteți face dacă știți că aveți tensiunea diastolică mare
Dacă știți că aveți tensiunea diastolică mare, este important să luați măsuri imediate pentru a o ține sub control și a preveni complicațiile pe termen lung. Iată câteva recomandări:
1. Consultați-vă cu medicul dumneavoastră
Nu încercați să tratați singur hipertensiunea. Medicul vă va evalua starea de sănătate generală, va identifica posibilele cauze și vă va prescrie un tratament adecvat, incluzând poate medicamente antihipertensive.
2. Adoptați un stil de viață sănătos
– Reduceți aportul de sare și grăsimi saturate din alimentație
– Creșteți consumul de fructe, legume, fibre și alimente bogate în potasiu
– Mențineți o greutate corporală sănătoasă
– Faceți exerciții fizice regulate, cel puțin 30 min/zi de activitate aerobică
– Limitați consumul de alcool
– Renunțați la fumat
3. Monitorizați tensiunea arterială acasă
Procurați-vă un dispozitiv automat validat pentru monitorizarea tensiunii și înregistrați valorile regulate. Împărtășiți aceste date cu medicul.
4. Reduceți stresul
Încercați tehnici de relaxare precum meditația, yoga sau exercițiile de respirație pentru a diminua stresul și anxietatea. Deși viața modernă este complexă, iar stresul ne pândește la tot pasul, acesta este deseori cauză pentru diferite afecțiuni.
5. Luați medicamentele conform prescripției
Dacă vi s-au prescris medicamente pentru hipertensiune, urmați cu strictețe indicațiile de dozaj și orar.
6. Monitorizați apariția simptomelor
Fiți atent la semne precum dureri în piept, dificultăți respiratorii, amețeli, care pot indica o urgență medicală.
Abordarea activă și schimbarea stilului de viață sunt esențiale pentru controlul tensiunii diastolice mari și prevenirea complicațiilor cardiovasculare grave pe termen lung. Pentru mai multe detalii puteți consulta articolul nostru dedicat Metodelor de Scadere A Tensiunii Arteriale Rapid.
Cele mai importante lucruri de reținut in cazul in care aveti tensiune diastolica mare
Tensiunea diastolică reprezintă presiunea minimă din artere în timpul relaxării inimii între bătăi. Valori diastolice peste 90 mmHg sunt considerate hipertensiune și necesită atenție medicală. O tensiune diastolica mare poate duce la complicații grave precum boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă sau renală.
Principalele cauze ale tensiunii diastolice crescute includ îmbătrânirea arterelor, obezitatea, consumul excesiv de sodiu, fumatul și anumite afecțiuni precum boala renală sau apneea în somn. Simptomele includ dureri în piept, dificultăți respiratorii, oboseală, palpitații și edemele membrelor inferioare.
Consultați medicul de familie pentru evaluare inițială și trimitere către un cardiolog sau nefrolog în caz de hipertensiune diastolică persistentă sau complicații. Controlul adecvat al tensiunii diastolice este esențial pentru reducerea riscului complicațiilor pe termen lung și menținerea unei sănătăți optime.